Acupunctura

Acupunctura

-scurt istoric-

Cunoscută şi practicată de peste 3.000 de ani, este „redescoperită” şi câştigă teren tot mai mult. Şi aceasta, nu pentru faptul că nu i se cunoşteau meritele sau era mai puţin practicată, ci mai mult pentru faptul că foarte mulţi, chiar din domeniul medical o ignorau sau căutau să neglijeze efectele pe care mii de ani de practică şi cercetare ştiinţifică în acest sens le evidenţiau.

După TYMOWSKY, acupunctura s-a născut pe valea fertilă a Fluviului Galben, în perioada celor trei împăraţi legendari FU XI (2953-2858 î.e.n), SHEN NONG şi HUANG – DI.

Lui FU XI i se atribuie elaborarea conceptelor fndamentale ale Universului. Principiul lui Qi cu cele două componente ale sale Yang (-) şi Zin (–) opuse ca sens dar complementare.

SHEN NONG este inventatorul „celor 9 ace de acupunctură” rămase în uz până azi.

Iar lui HUANG DI i se atribuie prima şi cea mai cunoscută carte de acupunctură, NEI JING SU WEN, scrisă sub forma unui dialog medical, în care împăratul întreabă iar medicii lui răspund.

În anul dinastiei ZHON (cc 1000 î.e.n.) se spune că medicii erau împărţiţi în patru categorii:
– medici pentru alimentaţie (dieteticieni);
– medici pentru boli (doctori);
– medici pentru răni (chirurgi);
– medici pentru animale (veterinari);

Nu trebuie uitat că profesia de medic se transmite din generaţie în generaţie. În cartea „Însemnări despre rituri” (500-400 î.e.n.), se indică „să nu iei medicamente prescrise de un doctor dintr-o familie care practică medicina de mai puţin de trei generaţii”.

Tot în acest sens, BIAN QUE, (cc 500 î.e.n.), autorul presupus al al lucrării NAN JING, spunea că este capabil să vindece toate bolile, cu excepţia a şase:
– o bogăţie prea grea pentru o fiinţă prea uşoară;
– orgoliul care dispreţuieşte raţiunea;
– incapacitatea omului de a-şi câştiga existenţa;
– insuficienţa de Yang şi de Yin;
– o slăbiciune internă ce nu poate suporta tratamentul;
– credinţa în vrăjitorii dublată de neîncrederea în medic;

Tot el spunea că „a îngriji ceea ce nu este încă bolnav este opera unui medic superior; medicul inferior îngrijeşte numai ceea ce este deja bolnav”.

Acupunctura cunoaşte apogeul în perioada dinastiei MING (1368-1644). Acum este scrisă cea mai cunoscută carte ZHEN SIN DA CHENG (Marele compendiu al acupuncturii şi moxibustiei) scrisă de Yang Jizhou (1555-1620).

În Europa, prima care introduce această metodă este CATHERINE DESPEAUX în secolul al XVI-lea. Franţa are onoarea de a fi prima naţiune din Occident care îmbrăţişează medicina chineză.

Marele merit al introducerii acupuncturii în Europa aparţine, de fapt, a doi diplomaţi:
– 1863 DOBRY DE THIERSANT, consul al Franţei în China, care publică opera „Medicina chineză”;
– Puţin mai târziu, GEORGES SOULIÉ DE MORANT, corespondentul băncii LEHIDEUX în Orient, apoi consul în China, care întreprinde o muncă de cercetare şi culegere minuţioasă de informaţii în aces domeniu.

El realizează ansamblul teoriei medicale, ce stă la baza acupuncturii, dialectul reflexiilor, descrie meridianele şi notează punctele. Pentru aceasta primeşte titlul de profesor în medicina; se reîntoarce în Franţa şi devine director la Spitalul BICHAT. După o pauză de un secol, Dr. JOSEPH BERLIOZ, tatăl compozitorului, întreprinde o nouă cercetare şi difuzare a acestei metode.

Urmează o perioadă de expansiune a acupuncturii în întreaga Europă:

– Germania (Bachmann, Leitner, Voll, Schulde ş.a.)
– Austria (Bischko, König, Wancura ş.a.)
– Italia (lanza, Roccia, Caspan ş.a.)
– În ţările fostei U.R.S.S. (Ruseţki, Tikocinskaia, Tabeeva, Zolnikov, Bondarciuc, ş.a.)
– Danemarca (Bugge, Ilcus, ş.a.)
– Finlanda (Andersson ş.a.)
– Suedia (Borno)
– Marea Britanie (Dowson, Pan ş.a.)
– Belgia
– Polonia
– Portugalia, Spania, Olanda, Bulgaria, Elveţia, Ungaria, Iugoslavia etc.

În România, prima lucrare legată de acest domeniu este publicată în anul 1861 la Craiova de ŞTEFAN FODOR.

Termenul de acupunctură este pentru prima dată menţionat de N. VATĂMANU în volumul „Reflexoterapia modernă” apărut în România în anul 1934.

În 1946, I. BRATU (1910-1965), cea mai prestigioasă figură a acupuncturii româneşti, deschide prima practică de acupunctură într-un serviciu privat.

Primul centru experimental este înfiinţat în 1958 de N. N. GHEORGHIU şi C. DRAGOMIRESCU în cadrul Policlinicii Colţea (Primul centru experimental de acupunctură). Ulterior, alte centre se înfiinţează la Cluj, Călan, Galaţi, Bistriţa, Herculane, Iaşi, Techirghiol, Focşani, Timişoara ş.a.

Un aport important în dezvoltarea acupuncturii în România, îl aduce Prof. C. Ionescu – Tîrgovişte, prin lucrarea „Electrofiziologia punctelor de acupunctură” 1965.

În 1974, este organizat Primul Congres Român de Acupunctură la Bucureşti la care au participat 70 de medici.

Iridologia

In acupunctură în completarea diagnosticului pulsului un rol important il poate juca ,atât diagnostic cât și terapeutic, iridologia. Irisul face parte din conceptul microsistemelor ce au la baza reflectarea mediului intern al organismului cu multiplele sale organe, la nivelul receptorilor externi in mod ordonat, reflectând o somatotopie precisă.

Această somatotopie se regăsește la nivelul organelor periferice ( pavilionul urechii, iris ) sau a unor zone cutanate: talpa piciorului, mână. Iridodiagnosticul presupune determinarea afectiunilor organelor interne, a stării generale a organismului, prin analiza si interpretarea modificărilor iriene de structura, relief si culoare. Există 3 variante de modificări:
1) afecțiune acută, clinic evidentă;
2)sechela a unei afecțiuni organice vindecate;
3)o tulburare energetică a organului de corelație neajunsa in stadiu clinic;

De aceea, rezultatul iridodiagnosticului intotdeauna trebuie corelat cu alte elemente de diagnostic energetic (dg pulsului) sau de diagnostic clinic obișnuit.

21314342_1916720301983250_360150881424200576_n 21369079_1916720278649919_297308106146404580_n 21430432_1916720355316578_6675408223745622959_n

Cabinet de acupunctura

Va invitam sa luati parte de medicina traditionala prin Acupunctura alaturi de dr. specialist Zoe Stratulat.

Despre noi

Dr. Zoe Stratulat – Medic Specialist Acupunctura

Educaţie
1984 – : I.M.F. Facultatea de Medicină Generală – Bucureşti (I an Iaşi, V ani Bucureşti);

Stagiatura
– Spitalul Municipal Bucureşti;
– Spitalul Fundeni Bucureşti;
– Spitalul Colentina Bucureşti;
– Spitalul Prof. Dr. Dimitrie Gerota Bucureşti;
– Spitalul Judeţean Buzău;
– Spitalul Balş, judeţul Olt;
– Spitalul Judeţean Slatina, judeţul Olt;

Activitate
– Medic de tabără în judeţul Buzău: în Arbănaşi şi Poiana Pinului.
– Medic coordonator şantier: Nehoiaş – Siriu – Nehoiu.
– Secundariat medicină internă – cardiologie Bucureşti.
– Competenţă: echografie, Bucureşti, Prof. Pop I.
– Medic coordonator: 4,5 ani Krivoi – Rog, Dolinskaia – Ucraina.
– Primele experienţe în acupunctură în perioada 1978-1979.
– Specializare Acupunctură: 4 ani în Ucraina şi 3 ani în România.
Perfecţionări – Schimburi de experienţă – Congrese
în perioada 1992-2011, în următoarele ţări:
– GERMANIA
– OLANDA
– BELGIA
– LUXEMBURG
– FRANŢA
– CHINA
– ELVEŢIA
– INDONEZIA
– BALLI (Acupunctură, Masaj Terapeutic, Reflexologie)
– MALTA
– MAROC
– AFRICA DE SUD (Guineea – Kona Kri).

Cabinet particular
– începând cu anul 1992, în Bucureşti, Calea Călăraşilor nr.319
– începând cu anul 2005, în Bucureşti, Bd. Camil Ressu nr.1

Colaborări
– Editura Naţional (dl. Chiriac Dan);
– Redactor la Curierul Sănătăţii;
– Independentul;
– Revista Unica;
– TVR 1, TVR 2, PRIMA TV;
– Revista Oameni din umbră;
– Tratamente cu Acupunctură în Afecţiuni neuro-psihice, Prof. Dr. Dumitru Constantin, Spitalul Militar Central;
– Modificări electrice la nivel celular în timpul tratamentului cu Acupunctură, Prof. Dr. IONESCU, Tîrgovişte;
– Afecţiuni respiratorii, Dr. Ovidiu Bujor;
– şi altele.